INTRODUCERE ÎN AMBALAREA PENTRU CONSERVAREA OBIECTELOR DE PATRIMONIU

Săptămâna trecută am susținut o prelegere în cadrul cursului acreditat al Comisiei Maghiare pentru Conservarea Colecțiilor, cu titlul „Materiale de ambalare și depozitare – Pentru ce este potrivit fiecare tip de ambalaj?”.

O actualitate tristă este că anul acesta, pentru prima dată, în procedura de achiziții publice a KEF (Direcția Generală pentru Achiziții și Aprovizionare) „Furnizarea de produse din industria hârtiei, articole de scris și de birou 2023” au apărut cutii fără acizi cu specificații necorespunzătoare. Aceasta înseamnă că, în condițiile parametrilor specificați, în viitor instituțiile publice afectate vor trebui să achiziționeze aceste cutii prin KEF timp de 3(+1) ani.

Produsul a fost specificat în 8 dimensiuni și se solicită conformitatea cu ISO 16245 pentru materialul cutiilor destinate arhivării.

În documentație, pe lângă standard, s-a menționat că sunt acceptate produse cu reacție chimică neutră (fără acizi). De asemenea, s-a cerut ca producătorul să dețină certificare ISO 9001.

Care este problema?

Standardele ISO 16245 A și B se referă în mod specific la depozitarea obiectelor de patrimoniu.
Standardul pentru hârtie durabilă (hârtie pentru arhivare) este ISO 9706. Așadar, în mod corect acesta ar trebui să fie menționat în cazul utilizării pentru arhivare. În cazul celor două standarde există o diferență semnificativă de preț între materiale, astfel încât produsele mai ieftine sunt eliminate din categoria celor eligibile.
Standardul ISO 16245 împarte materialele utilizate în clasele „A” și „B”, în funcție de faptul dacă acestea intră în contact direct (A) sau indirect (B) cu obiectul. În cazul din urmă, obiectul trebuie prevăzut înainte de introducerea în cutie cu un ambalaj (plic, protecție) certificat conform clasei A. Documentația nu specifică dacă se cere conformitate „A” sau „B”. În cazul celei din urmă, materialul este ceva mai ieftin, dar va fi necesar un strat suplimentar.

Termenul „fără acizi” este valabil pentru aproape toate cutiile noi, însă în sine nu garantează un mediu adecvat de depozitare pentru obiecte. Încercați, cu ajutorul stiloului disponibil pe site-ul https://restauratorbolt.hu/abbey_ph_test_pen. Aproape toate ambalajele sunt fără acizi. Totuși, nu am pune de exemplu Bula de Aur într-o cutie folosită de mere sau pere doar pentru că, pe baza măsurătorii, este fără acizi.

Cea mai importantă regulă este ca materialele utilizate să nu conțină sau să nu genereze substanțe și să nu aibă caracteristici fizice care pot fi dăunătoare documentelor depozitate.

Cutiile și materialele de ambalare realizate conform standardului ISO 16245 trebuie să îndeplinească, pe lângă lipsa acizilor, și următoarele:

• Valoarea pH trebuie să fie între 7,5 și 10. Așadar, este necesar un mediu alcalin (nu neutru, cum a fost specificat de KEF).
• Rezerva alcalină trebuie să fie de minimum 0,4 mol/litru. În cazul CaCO3 aceasta trebuie să fie de cel puțin 2%. Aceasta are rolul, printre altele, de a neutraliza acidificarea cauzată de poluanții din atmosferă și aer.
• Trebuie evitate lipiturile, dar dacă acest lucru este inevitabil (peste anumite dimensiuni), lipirea trebuie să fie plasată pe exteriorul cutiei, unde nu intră în contact cu obiectul depozitat. Adezivul nu poate conține plastifianți, iar producătorul trebuie să declare acest lucru separat în cazul utilizării.
• Elementele de fixare (șuruburi, nituri) trebuie evitate, dar dacă sunt inevitabile, pot fi utilizate doar elemente fără acizi.
• Construcția trebuie realizată astfel încât obiectele introduse să poată fi scoase fără deteriorare. Lipiturile și niturile utilizate nu pot deteriora obiectul și nu pot intra în contact direct cu acesta.
• Migrarea coloranților în cutii nu este permisă. De aceea nu se întâlnesc cutii conforme standardului care să fie imprimate sau marcate. Materialul de bază poate avea certificare, dar dacă ulterior este imprimat, aceasta nu mai este valabilă. Pentru marcaje utilizați creion moale.
• Materialul trebuie să fie adecvat pentru marcaj durabil mecanic și chimic (de ex. cu creion).
• Capacitatea de absorbție a apei la suprafață (Cobb60) nu poate depăși 25 pe suprafața exterioară a cutiilor. Aceasta înseamnă că 1 m² de material poate absorbi maximum 25 ml de apă în 60 de secunde.
• Cutiile trebuie să reziste la cel puțin 300 de cicluri de deschidere și închidere.
• Cutiile trebuie să reziste la o presiune de 20 kPa. Aceasta se testează pe baza a 5 mostre, cu o încărcare de 10 mm/minut, iar media celor 5 măsurători trebuie să fie de minimum 20 kPa (în cazul unei suprafețe de 320×245 mm aproximativ 160 kg).
• Materialele nu pot conține agenți de albire optică. Acest lucru poate fi verificat cel mai simplu sub lampă UV. Materialele care conțin astfel de agenți „strălucesc” sub lumină UV. De aceea nu există carton alb imaculat conform standardului.